- 19 May, 2024
- 0 Comments
- 2 Mins Read
Alimentația copiilor cu autism: moft sau dificultăți reale?
Părinții copiilor neurodivergenți întâmpină adesea dificultăți în ceea ce privește alimentația copilului. Acești copii au frecvent dificultăți alimentare, traduse prin acceptarea câtorva alimente ( de obicei doua, trei) și refuzul vehement al celorlalte. Acest lucru afectează atât starea de sănătate a celor mici, cât și procesul general de învățare.
Se vorbește adesea în termeni de “picky eater”, adică preferințe puternice pentru anumite alimente și refuzul celorlalte.
Se întâmplă ca, atunci când părintele încearcă sa introducă un aliment nou, copilul să aibă izbucniri comportamentale, crize de furie, refuz vehement, stări de vomă sau refuzul de a mai manca. Iar din teama de a nu se ajunge la probleme medicale mai dificile, precum subnutriția, părinții se văd nevoiți sa cedeze și să nu se axeze foarte mult pe aceste probleme.
Tocmai de aceea, recomandăm insistent ca, problematica alimentară să fie abordată, știind că va fi un proces anevoios, în care va fi nevoie să respectați cu strictețe regulile stabilite și, în care, vor apărea stări de conflict!
De reținut că, progresul va veni mai ușor dacă înainte au fost reduse alte comportamente mai puțin dificile.
Ce urmărim când începem un proces de împrietenire cu anumite alimente?
• abordăm alimentația într-un mod pozitiv și proactiv,
• avem așteptări realiste și nu încercăm să îmbogățim rapid meniul copilului sau să introducem cele mai sănătoase alimente;
• începem cu un aliment despre care considerăm că ar avea mai mare succes, apropiat ca textură sau gust cu alimentele deja consumate de copil;
➡️de exemplu, dacă copilul mănâncă spaghete, putem să îi oferim alte tipuri de paste;
• începem cu porții extrem de mici și creștem gradual cantitatea;
➡️de exemplu, azi ii oferim o fărâmă și ne bucurăm de succes, apoi două, trecem la o bucățică și așa mai departe;
• ne folosim de joacă și creativitate, ne folosim de toate simțurile când încercăm un aliment nou: îl pipăim, îl mirosim, îl gustăm cu limba, apoi îl mancăm;
• partea ludică este esențială, încercăm cu bucurie ceva nou.
➡️de exemplu, putem face o față zâmbitoare din legume, putem picta cu suc de cireșe, putem să ne jucăm de-a luptele cu săbii din bastonașe de fructe sau legume, etc.
• încrederea în părinte este extrem de importantă! Copilul nu trebuie păcălit, ci, i se explică clar ce se așteaptă de la el . Mai mult, i se permite să decidă împreună cu părintele!
• scopul nostru este să avem o gamă variată de alimente, să încercăm alimente noi, tocmai de aceea, este în regulă dacă vom avea în meniu și alimente de tip fast-food sau dulciuri!
Repetăm încă o dată, acesta e un proces care necesită timp, răbdare și e foarte important să se țină cont de emoțiile și nevoile copilului. A introduce alimente noi în alimentația sa este o necesitate pentru a evita carențe de vitamine sau subnutriție.
Psiholog Denisa Ghioc-Lupu