Clinica de terapie CHAMPS IN LIFE

Terapie personalizată pentru copii.

Ne angajăm cu dedicare să sprijinim și să îmbunătățim viața copiilor și a familiilor acestora.

Clinica de terapie CHAMPS IN LIFE

Pornim la drum împreună

Discuție gratuită de 30 minute

Identificăm nevoile copilului tău și oportunitățile de terapie potrivite pentru acesta.

shape-07-02

Fă o programare

Dorești deja o programare? Urmarește programul nostru și alege ora potrivită pentru tine.

Prima ședintă

Prima ședintă este gratuită. Fă o schimbare în bine pentru tine și copilul tău!

shape-04-07
300+

Copii fericiți

Clinica de terapie CHAMPS IN LIFE

Abordarea noastră

Urmărim, adaptăm, înțelegem și ajutăm.

Procesul terapeutic necesită multă răbdare și determinare iar noi suntem pregătiți să ne asumăm acest lucru.

Pentru fiecare campion care ne trece pragul, avem un singur scop. Să plece de la noi cu întreaga paletă de superputeri pregătită pentru a înfrunta orice pericol.

Ne dorim pentru fiecare campion o echipă cât mai unită așa că punem la dispoziție toate resursele necesare pentru a face asta. Avem pregătite cursuri pentru părinți, ședințe de logopedie, meloterapie, socializare, psihoterapie și toată deschiderea și transparența de care este nevoie. Clinica noastră este mereu deschisă pentru vizitatori așa că vă asteptăm.

Clinica de terapie CHAMPS IN LIFE

Lucrăm cu campionii în fiecare zi

Terapie 1 la 1

Interveția de bază pentru orice afecțiune. În sedințele de terapie se abordează, în funcție de planul de intervenție, tot felul de programe menite să îmbunătățească, să învețe, să deblocheze beneficiarul

shape-07-02

Psihoterapie

Ședințe special concepute pentru părinți. În cadrul acestor întâlniri se abordează probleme presante pentru părinte și cum pot fi ele depășite

Logopedie

Ședintă de lucru cu accent pe vorbire. În cadrul acestor întâlniri, beneficiarii pot exersa si experimenta sunete, cuvinte, propoziții într-un mediu sigur și plin de înțelegere

shape-04-07
Clinica de terapie CHAMPS IN LIFE

Expertiza noastră

Evaluare Psihologica

Orice intervenție psihologică, fie că vorbim despre consiliere, psihoterapie, sau terapie cognitiv-comportamentală, se bazează pe o evaluare preliminară.Evaluarea copiilor se face într-un mod cât mai plăcut și distractiv pentru a reuși să surprindem reacțiile și comportamentele spontane ale copiilor. Evaluarea presupune 3 etape: aplicarea unui set de teste standardizate, obervarea directă și interviul structurat.

Când trebuie să programezi o astfel de evaluare:

Copilul nu stabilește contact vizual;

Copilul nu reacționează la inițiativele de dialog și joacă ale celor din jur;

Copilul nu răspunde la nume;

Copilul nu arată jucării sau obiecte uzuale;

Copilul nu se uită în locul în care îi arăți și nu urmează instrucții simple;

Copilul preferă un număr limitat de obiecte/jucării, le aliniază, le învârtește sau le aruncă pentru a provoca sunete;

Copilul manifestă un interes excesiv pentru anumite tipuri de obiecte sau de zgomote;

Copilul nu vorbește deși are peste 18 luni;

Copilul nu caută interacțiunea cu adultul și se orientează mai mult spre jocul solitar;

Copilul pare indiferent la ce se întâmplă în jurul lui;

Copilul are comportamente repetitive și restrictive;

Copilul pierde abilități lingvistice sau sociale după ce le dobândise anterior.

Terapie ABA

ABA (analiza comportamentală aplicată) este o ştiintă a comportamentului uman. Este un proces de aplicare sistematică a intervenţiilor bazate pe principiile învăţării cu scopul de a îmbunătăţi comportamentele adaptative și achiziţiile necesare adaptării la mediu.

Analiza comportamentală adoptă punctul de vedere al behaviorismului radical, tratând gândurile, emoțiile și alte activități ascunse ca fiind comportamente care se supun acelorași reguli ca și răspunsurile vizibile.

Analiștii comportamentali se concentrează asupra comportamentelor semnificative social. Ei intervin cu strategii și tactici bazate pe cercetare pentru a îmbunătăți comportamentele țintă și folosesc metode științifice - descrierea obiectivă, măsurarea și experimentarea - pentru a demonstra relații sigure între intervențiile lor și îmbunătățirile comportamentale.

De-a lungul anilor, "analiza comportamentală" a înlocuit treptat "modificarea comportamentului"; adică, de la simpla încercare de a modifica un comportament problematic, analiștii comportamentali au căutat să înțeleagă funcția acelui comportament, ce antecedente îl promovează și îl mențin și cum poate fi înlocuit cu un comportament de succes. Această analiză se bazează pe o evaluare inițială atentă a funcției unui comportament și pe o testare a metodelor care produc schimbări în comportament. Mai mult, abordarea caută adesea să dezvolte alternative acceptabile din punct de vedere social pentru comportamentele anormale.

În timp ce ABA pare să fie intrinsec legată de intervenția în autism, ea este utilizată și într-o gamă largă de alte situații. Domeniile recente notabile de cercetare în cadrul ABA includ: autismul, predarea la clasă elevilor tipici, terapia de alimentație pediatrică și tulburările legate de consumul de substanțe. Alte aplicații ale ABA includ analiza comportamentului consumatorului, analiza comportamentală clinică, analiza comportamentală medico-legală, creșterea siguranței și a performanței la locul de muncă, sprijinul comportamental pozitiv la școală și desensibilizarea sistematica progresivă pentru fobii.

Baer, Wolf și Risley (1968) au afirmat că un studiu de cercetare sau un program de schimbare a comportamentului ar trebui să îndeplinească șapte criterii esențiale pentru a fi considerat analiză aplicată a comportamentului:

• Aplicat - investighează comportamente semnificative social cu importanță imediată pentru subiect.

• Comportamental - presupune măsurarea precisă a comportamentului real care trebuie îmbunătățit și demonstrează faptul că a fost comportamentul subiectului care s-a schimbat.

• Analitic - demonstrează controlul experimental asupra prezenței și absenței comportamentului - adică, dacă este demonstrată o relație funcțională.

• Tehnologic - descrierea scrisă a tuturor procedurilor utilizate este suficient de completă și detaliată încât să permită altora să îl repete.

• Conceptual sistematic - intervențiile de schimbare a comportamentului sunt derivate din principiile de bază ale comportamentului.

• Eficient - îmbunătățește comportamentul suficient de mult pentru a produce rezultate practice pentru participant/client.

• General - produce schimbări de comportament care durează în timp, apar în alte medii și/sau se influențează alte comportamente.

Concepte

Comportament

Comportamentul se referă la mișcarea unei părți a unui organism care modifică un anumit aspect al mediului. Adesea, termenul comportament se referă la o clasă de răspunsuri care au în comun dimensiuni fizice sau funcții, iar în acest caz un răspuns este o singură instanță a acelui comportament. Dacă un grup de răspunsuri are aceeași funcție, acest grup poate fi numit o clasă de răspunsuri.

Repertoriul se referă la diferitele răspunsuri disponibile pentru un individ; termenul se poate referi la răspunsurile care sunt relevante pentru o anumită situație sau se poate referi la tot ceea ce poate face o persoană.

Întăritor

Întărirea este elementul cheie în condiționarea operantă și în majoritatea programelor de schimbare a comportamentului. Este procesul prin care se consolidează comportamentul. Dacă un comportament este urmat îndeaproape în timp de un stimul și acest lucru are ca rezultat o creștere a frecvenței viitoare a acelui comportament, atunci stimulul este un întăritor pozitiv. Dacă eliminarea unui eveniment servește drept întăritor, aceasta se numește întărire negativă. Există mai multe programe de întărire care afectează probabilitatea viitoare a comportamentului.

Pedeapsă

Pedeapsa este un proces prin care după un comportament urmează imediat o consecință care diminuează frecvența viitoare a acelui comportament. Ca și în cazul întăririi, un stimul poate fi adăugat (pedeapsă pozitivă) sau eliminat (pedeapsă negativă). În linii mari, există trei tipuri de pedeapsă: prezentarea de stimuli aversivi, costul răspunsului (eliminarea stimulilor dezirabili, ca în cazul amenzilor monetare) și restricționarea libertății (ca în cazul unui "time out"). În practică, pedeapsa poate avea deseori efecte secundare nedorite: resentimente față de pedeapsă, încercări de a scăpa de pedeapsă, exprimarea neplăcerii și a emoțiilor negative și asocierea de către individul pedepsit a pedepsei cu persoana care o aplică.

Promptul

Un prompt este un semnal care este folosit pentru a încuraja un răspuns dorit din partea unui individ. Prompturile sunt adesea clasificate într-o ierarhie, de la cel mai intruziv la cel mai puțin intruziv (deși există unele controverse cu privire la ceea ce este considerat mai intruziv, cele fizic intruzive sau cele care sunt cel mai greu de redus treptat ex: verbale). Pentru a minimiza erorile și pentru a asigura succesul în timpul învățării, prompturile sunt date într-o secvență de la cel puternic la cel mai slab și sunt reduse sistematic. În timpul acestui proces, prompturile sunt reduse cât mai repede posibil, astfel încât persoana care învață să nu ajungă să depindă de ele și, în cele din urmă, să se comporte în mod corespunzător fără prompturi.

Generalizare

Generalizarea este extinderea abilităților dincolo de condițiile inițiale stabilite pentru învățarea lor. Generalizarea poate avea loc cu alți oameni, alte locuri și materiale utilizate pentru predare. De exemplu, odată ce o abilitate este învățată într-un anumit cadru, cu un anumit instructor și cu materiale specifice, abilitatea este predată în contexte mai generale, cu mai multe variații față de faza inițială de achiziție. De exemplu, dacă un copil a învățat culorilor la masă, poate fi dus prin casă sau prin școală pentru a generaliza abilitatea în aceste medii mai naturale, cu alte materiale. Analiștii comportamentali au petrecut mult timp studiind factorii ce favorizează generalizarea.ABA poate ajuta copiii cu autism în:

• Creșterea comportamentelor dezirabile.

• Creșterea competențelor lingvistice și de comunicare.

• Predarea noilor abilități.

• Îmbrăcatul şi dezbrăcatul corespunzător.

• Autoservirea și independența.

• Menținerea unui comportament (învățarea autocontrolului).

• Îmbunătățirea atenției, a concentrării, a abilităților sociale, a memoriei și a rezultatelor școlare.

• Generalizarea sau transferul comportamentelor învățate.

• Restrângerea factorilor de mediu care acționează asupra copilului când învață.

• Ameliorarea problemelor de motricitate fină şi grosieră.

• Reducerea comportamentelor nedorite (agresivitatea, auto-agresivitatea, stereotipii, auto-stimulări).

Pentru TSA:

ABA este un program de învățare, care își propune să modifice comportamentul copilului cu obiectivul final de a-i îmbunătăți abilităților. Sistemul are obiective clar formulate, împărțite în sarcini mici, astfel încât evoluția copilului să poată fi măsurată permanent. Întărirea comportamentului se face cu recompense, întreg sistemul funcționând pe baza acestor întăritori fie materiali, fie sociali.

ABA se bazează pe observarea comportamentului, recompensare pozitivă și prompt. Comportamentul unui copil este întărit atunci când răspunsul este corect. Comportamentele nedorite sau cele care interferează cu învățarea abilităților sociale sunt observate cu atenție. Scopul este determinarea funcției comportamentul respectiv, precum și observarea a ceea ce se întâmplă după manifestarea acelui comportament, ce anume întărește comportamentul respectiv.

Coordonatorul și terapeuții măsoară progresul prin colectarea de date în fiecare ședință de terapie. Datele îi ajută să monitorizeze în permanență progresul copilului pentru a ajusta terapia potrivit obiectivelor.

Analistul comportamental se întâlnește în mod regulat cu membrii familiei și cu terapeuții pentru a revizui informațiile privind progresul. Aceștia pot apoi să planifice în avans și să ajusteze planurile de predare și obiectivele după cum este necesar.

Concluzii și avantajele terapiei Aba

Această terapie este esențial să se înceapă de la o vârstă mică, iar părinții trebuie să se implice în programul de recuperare și de asemenea să se urmeze corect indicațiile și sarcinile pentru acasă primite în terapie. Programul se face individual în funcție de abilitățile copilului, deoarece deși au același diagnostic, necesită o intervenție specială și individualizată.

Logopedie

Logopedie – Ce este aceasta, de fapt?

Logopedia reprezintă terapia prin vorbire care se concentrează asupra îmbunătățirii discursului copilului și abilităților de a înțelege și de a exprima limbajul, inclusiv limbajul non-verbal. Aceasta are două componente:

 

  • coordonarea gurii pentru a produce sunete cu scopul de a forma cuvinte și propoziții (pentru a aborda articularea, fluența și reglarea volumului vocal);
  • înțelegerea și exprimarea limbajului (pentru a aborda utilizarea limbajului prin intermediul formelor scrise, picturale, corporale și utilizarea limbajului prin intermediul sistemelor alternative de comunicare, cum ar fi mediile sociale, computerele și smartphone-urile).

Un copil cu tulburări de comunicare va întâmpina probleme când va vrea să comunice cu ceilalți, deoarece este posibil să nu înțeleagă anumite sunete sau să nu le poată pronunța. De asemenea, copilul poate întâmpina dificultăți în alegerea și ordonarea cuvintelor, precum și a structurării unei propoziții sau fraze.

Tipuri de tulburări de comunicare la copii

  • Tulburare mixtă de limbaj receptiv-expresiv: copilul are întârzieri ale dezvoltării vorbirii și dificultăți în a înțelegere limba;
  • Tulburarea de limbaj expresiv: copilul are întârzieri ale dezvoltării vorbirii și probleme legate de aceasta;
  • Tulburări de sunet și vorbire: copilului îi este greu să exprime anumite cuvinte care în mod normal nu ar crea probleme;
  • Tulburare de fluență, cunoscută și sub numele de bâlbâială: începe din copilărie și poate dura toată viața;
  • Tulburarea de comunicare socială: copilul are probleme cu comunicarea verbală și non-verbală care nu este cauzată de probleme de gândire.

Când ne adresăm unui logoped?

Comunicarea și relaționarea copiiilor mici și în special a celor cu tulburări din spectru autist cu cei din jur este marcată de dificultăți, uşor de depistat şi vizibile. Unii copii pot folosi cuvinte, sau chiar propoziţii, dar lipseşte intenţia de comunicare, alţii pot avea intenţia de a comunica, dar limbajul este sarac, neclar şi sacadat, nefiind înțelese dorinţele copilului.

Vârsta recomandată pentru a începe terapia tulburărilor de limbaj depinde de dificultățile întâmpinate de copil. Terapia logopedică poate începe chiar de la vârsta de 2 ani, cu stimularea limbajului prin diverse joculețe, activități specifice și alte tehnici logopedice.

Care sunt semnele care ar trebui să îngrijoreze un părinte?

Cele mai frecvente simptome care trebuie să determine părinții să apeleze la un logoped (specialist în terapia limbajului și a vorbirii) sunt următoarele:

  • Nu vorbește, nu emite sunete, silabe, cuvinte ( incepand cu varsta de 18-24 luni);
  • Vocabularul este redus;
  • Prezintă dificultăți de pronunție a unuia sau mai multor sunete;
  • Are vorbirea neclară, exagerat de rapidă sau mult prea lentă sau se bâlbâie;
  • Are dificultăți în a-și însuși limbajul scris-citit, precum și abilitățile matematice;
  • Are vorbirea dezorganizată, are afectată structura gramaticală;
  • Lipsește limbajului expresiv, nu inițiează conversații, nu povestește;

Cum se deruleaza sedinta de logopedie?

Pentru inceput se face o evaluare generala si, in functie de varsta si nevoile copilului, o testare initiala.

La prima vizita, parintii trebuie sa ofere informatii despe istoricul socio-medical al copilului, documente medicale (daca este cazul - ex.: evaluare psihologica, IQ, diagnstice O.R.L., oftalmologic, alte informatii medicale etc).

Dupa evaluare se stabileste frecventa orelor de terapie: saptamanal sau cu o frecventa mai mare (2-3 ore/saptamana) in functie de nevoile copilui si obiectivele urmarite.

Planificarea interventie logopedice se face urmarind, in general, urmatoarele niveluri:

  1. Nivelul miofunctional – functionalitatea normala, conform varstei a aparatului fonoarticulator.
  2. Nivelul fonologic – capacitatea de articulare si pronuntie corecta a sunetelor ( individual si in cuvinte/propozitii), discriminare sunetelor si recunoasterea lor.
  3. Nivelul morfosintactic – capacitatea de exprimre in cuvinte, propozitii, enunturi, cu respectarea regulilor gramaticale existente
  4. Nivelul semantic – capacitatea de intelegere a semnificatiei cuvintelor, a expresiilor verbale existente in limba romana, a propozitiilor.
  5. Nivelul pragmatic – capacitatea de utilizare functionala a limbajului, adapat la context ( familiar, social, scolar).
  6. Nivelul prozodic –capacitatea de a reda sunete, cuvinte, propozitii, de a comunica in general, cu o anumita fluenta, intonaţie si frecventa a vocii si de a avea un control al vocii in functie de situatie, de emotiile traite si de cerintele sociale.
  7. Nivelul perceptiv-motric – capacitatea de a reproduce miscarille specifice abilitatilor grafo-motrice (de scris, desen, pictura), de manipulare a diverselor obiecte si de organizare spatio-temporala.

Programul de intervenţie logopedică, adoptat nevoilor şi posibilităţilor copilului are succes cu respectarea următoarelor condiţii optime:

terapia trebuie să înceapă cât mai devreme cu putinţă şi să se desfăşoare frecvent, în mod regulat, atat săptămânal la ședințele de logopedie cat si acasa prin respectarea recomandărilor date de specialistul logopedic;

programul terapeutic să se bazeze pe experienţele practice ale copilului si toti cei din jurul copilului trebuie să continue exercitiile si sa încurajeze dezvoltarea exprimării spontane;

orice abilitate de comunicare dezvoltată în timpul terapiei trebuie generalizată în concordanţă cu multiplele situaţii în care este angajat copilul.

Ludoterapie

Ludoterapia sau terapia prin joc este o formă de terapie demonstrată științific cu eficiență în multe tulburări psihologice. Terapia prin joc folosește o serie de tehnici precum: terapia prin mișcare și dans, jocuri de societate, jocuri strategice, povești terapeutice, jocul cu păpuși, desenatul, pictura și modelajul, jocul cu nisip, vizualizarea creativă, jocurile de rol, etc.

Terapia prin joc în autism și alte tulburări psihologice

Copiii cu autism sau alte tulburări psihologice cu probleme de comunicare, relaționare, reglare emoțională pot găsi în ludoterapie o formă placută de rezolvare a acestor întârzieri sau deficiențe.

Ludoterapia are beneficii în:

  • creșterea stimei de sine
  • probleme de relaționare socială
  • dificultăți de vorbire/mutism
  • anxietate, tristețe sau furie
  • probleme de adaptare școlară
  • fobii
  • depresii infantile
  • tulburări de atenție/hiperactivitate

Cum ajută ludoterapia un copil special

  • dezvoltă o stimă de sine sanatoasă
  • dezvoltă capacitatea a căuta soluții alternative la rezolvarea problemelor
  • crește capacitatea de a gestiona emoțiile și impulsurile
  • dezvoltă capacitatea de a exterioriza stările, trăirile folosind limbajul verbal (povestirea)
  • dezvoltă aptitudinile sociale cu ajutorul cărora crește nivelul de incluziune școlară și socială

Terapia prin joc nu se concentrează în totalitate asupra copilului, ci îi implică și pe părinți, profesori, educatori, bunici sau alți adulți care au tangență cu dezvoltarea psihică și fizică a acopilului. De cele mai multe ori, adulții încearcă să-i înțeleagă pe copii și să discute cu ei într-o manieră detașată și intelectualizată, dar pentru a înțelege cu adevărat un copil este necesar să vorbim pe limba lui; numai așa putem crea o relație puternică și mulțumitoare.

Terapie ocupațională

În lumea complexă a  TSA, a autismului cum știm noi toți, terapia ocupationala joaca un rol cheie în descoperirea potentialului copiilor. Aceasta forma de terapie se concentreaza pe dezvoltarea abilitatilor necesare pentru a face fata provocarilor zilnice si pentru a se integra cu succes în societate. Prin tehnici si exercitii personalizate, terapeutul ocupational ii ajuta pe copiii cu autism sa-si dezvolte abilitatile de comunicare, coordonarea motorie si gandirea abstracta.

 

Beneficiile terapiei ocupationale pentru copiii cu autism sunt multiple. Aceasta le ofera oportunitatea de a se exprima eficient si de a-si spori increderea in sine. De asemenea, ii invata abilitati necesare pentru a face fata rutinelor zilnice, cum ar fi imbracatul, spalatul si hrana. Terapia ocupationala poate avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra integrarii sociale, ajutandu-i pe copii sa-si imbunatateasca abilitatile de interactiune si sa participe la activitati de grup.

 

In esenta, terapia ocupationala deschide usi pentru copiii cu autism, pregatindu-le un viitor mai stralucit si mai independent. Este o forma eficienta de terapie care aduce beneficii semnificative dezvoltarii si adaptarii acestor copii speciali.

 

Abordarile terapiei ocupationale pentru copiii cu autism

Terapia ocupationala pentru copiii cu autism implica o varietate de abordari care se concentreaza pe dezvoltarea abilitatilor cheie necesare pentru o viata independenta si integrata în societate. Aceste interventii pot include:

  • Terapia senzoriala: Aceasta forma de terapie se concentreaza pe dezvoltarea abilitatilor de procesare a informatiilor senzoriale. Copiii cu autism pot fi hipersensibili sau hiposensibili la anumite senzatii, cum ar fi sunetele puternice sau atingerea. Prin intermediul terapiei senzoriale, terapeutul ocupational ajuta copilul sa-si regleze senzatiile si sa-si dezvolte abilitati de integrare senzoriala.
  • Dezvoltarea abilitatilor motorii: Copiii cu autism pot avea dificultati în dezvoltarea si coordonarea abilitatilor motorii. Terapia ocupationala include exercitii si activitati care ajuta copilul sa-si dezvolte coordonarea motorie fina si grosiera, precum si abilitatile de planificare si organizare necesare pentru a-si desfasura activitatile zilnice.
  • Dezvoltarea abilitatilor de comunicare: Comunicarea este o abilitate cheie care poate fi afectata în cazul copiilor cu autism. Terapia ocupationala poate include exercitii si tehnici care îi ajuta pe copii sa-si dezvolte abilitatile de comunicare verbala si non-verbala, precum si capacitatea de a intelege si utiliza limbajul social.

Beneficiile terapiei ocupationale pentru copiii cu autism

Terapia ocupationala aduce o serie de beneficii copiilor cu autism, ajutandu-i sa-si dezvolte abilitatile necesare pentru a se descurca în viata de zi cu zi si pentru a interactiona cu succes cu ceilalti. Iata cateva dintre beneficiile-cheie ale terapiei ocupationale:

  • Dezvoltarea abilitatilor de comunicare: Terapeutul ocupational lucreaza îndeaproape cu copilul pentru a-i dezvolta abilitatile de comunicare verbala si non-verbala. Acest lucru poate include exercitii de vorbire, jocuri de rol si tehnici de comunicare sociala. Prin intermediul terapiei ocupationale, copilul poate invata sa-si exprime nevoile, sa-si faca cunoscute dorintele si sa interactioneze cu succes cu ceilalti.
  • Dezvoltarea abilitatilor motorii si de coordonare: Terapia ocupationala ajuta copilul cu autism sa-si dezvolte coordonarea motorie fina si grosiera, precum si abilitatile de planificare si organizare. Aceste abilitati sunt esentiale pentru a-si desfasura activitatile zilnice, cum ar fi imbracatul, spalatul si hrana, si pentru a se integra cu succes în mediul scolar si social.
  • Cresterea increderii in sine: Prin intermediul terapiei ocupationale, copilul cu autism poate dobandi noi abilitati si competente, ceea ce poate duce la cresterea increderii in sine si la dezvoltarea unei imagini pozitive de sine. Terapeutul ocupational îi ofera copilului sprijinul si încurajarea necesare pentru a depasi provocarile si a-si atinge obiectivele.

Tehnici de terapie ocupationala utilizate pentru copiii cu autism

Terapia ocupationala pentru copiii cu autism utilizeaza o varietate de tehnici si metode adaptate nevoilor individuale ale copilului. Aceste tehnici pot include:

  • Joc terapeutic: Jocul este o modalitate eficienta de a invata si de a dezvolta abilitati. Terapeutul ocupational poate utiliza jocul terapeutic pentru a-i ajuta pe copii cu autism sa-si dezvolte abilitatile motorii, de comunicare si de interactiune sociala. Prin intermediul jocului, copiii pot invata sa-si exprime nevoile, sa-si dezvolte abilitatile de cooperare si sa-si exerseze abilitatile de rezolvare a problemelor.
  • Activitati de viata zilnica: Terapia ocupationala poate include si activitati de viata zilnica, cum ar fi imbracatul, spalatul si hrana. Prin intermediul acestor activitati, copilul poate invata sa-si dezvolte abilitatile de independenta si sa-si exerseze abilitatile de planificare si organizare.
  • Tehnici de gestionare a comportamentului: Copiii cu autism pot avea dificultati în gestionarea comportamentului si a emotiilor. Terapia ocupationala poate include tehnici de gestionare a comportamentului, cum ar fi tehnicile de relaxare si tehnici de respiratie profunda, pentru a-i ajuta pe copii sa-si regleze emotiile si sa-si dezvolte abilitatile de auto-control.

Sfaturi pentru parinti si ingrijitori pentru a sprijini terapia ocupationala acasa

Terapia ocupationala nu se limiteaza doar la sesiunile de terapie în cabinetul terapeutului ocupational. Parintii si ingrijitorii joaca un rol important în sprijinirea terapiei ocupationale a copilului acasa. Iata cateva sfaturi pentru parinti si ingrijitori pentru a sprijini terapia ocupationala acasa:

  • Comunicare deschisa cu terapeutul ocupational: Stabiliti o comunicare deschisa cu terapeutul ocupational al copilului si discutati despre progresele si dificultatile acestuia. Terapeutul poate oferi sfaturi si sugestii pentru a sprijini terapia ocupationala acasa si pentru a se asigura ca aceasta este integrata în rutina zilnica a copilului.
  • Implementarea exercitiilor si tehnicilor în activitatile de zi cu zi: Incorporati exercitiile si tehnicile recomandate de terapeutul ocupational în activitatile de zi cu zi ale copilului. De exemplu, puteti utiliza jocuri si activitati care sa-i dezvolte abilitatile motorii si de comunicare, sau puteti utiliza tehnici de relaxare înainte de culcare.
  • Crearea unui mediu sigur si stimulant: Asigurati-va ca mediul în care traieste copilul este sigur si stimulant pentru dezvoltarea sa. Alegeti jucarii si materiale care sa-i permita copilului sa-si dezvolte abilitatile motorii si de imaginatie. De asemenea, asigurati-va ca exista suficient spatiu pentru a se misca si a explora.
  • Mentinerea unei rutine zilnice structurate: Rutina zilnica structurata poate fi de mare ajutor pentru copiii cu autism. Incercati sa mentineti o rutina zilnica consistenta, cu activitati si momente de terapie ocupationala integrate în aceasta. Aceasta va ajuta copilul sa se simta în siguranta si sa se adapteze mai usor la schimbari.

Terapie de integrare senzoriala

Copilul tău reacționează agresiv sau nu știe să-și gestioneaze emoțiile atunci când este atins? Are dificultăți atunci când trebuie să realizeze activități de autoservire (îmbrăcat, dezbrăcat)? Evită să meargă desculț în special pe iarbă sau pe nisip? Sau obosește ușor, în mod special atunci când trebuie să-și mențină o anumită poziție? Înseamnă că ar putea avea dificultăți de integrare senzorială.

 

Fără o bună integrare senzorială, procesul de învăţare este deficitar, copilul nu se simte bine şi întâmpină dificultăţi în rezolvarea şi îndeplinirea sarcinilor de zi cu zi. Integrarea senzorială are ca obiectiv principal facilitarea procesului de învățare astfel încât copilul să devină un adult autonom și integrat în societate. Toate activităţile desfăşurate în cadrul acestei terapii sunt menite să ajute modularea sistemului nervos, să organizeze şi să integreze informaţiile provenite din mediul înconjurător, rezultând răspunsuri viitoare adaptative. Terapia de integrare senzorială ar trebui să fie una din componentele planului complex de intervenţie pentru recuperarea copiilor cu anumite tulburări sau dizabilități.

 

Avantajele terapiei de integrare senzorială

  • Schimbări semnificative pe partea de comportament (îmbunătățirea comportamentelor de socializare, diminuarea autostimulărilor și stereotipiilor, desensibilizare) 
  • Îmbunătățirea atenției și concentrării pe diverse sarcini 
  • Îmbunătățirea abilităţilor academice şi a autonomiei personale 
  • Progrese semnificative în raport cu obiectivele individualizate privind prelucrarea senzorială

Ce este terapia de integrare senzorială?

Tulburarea de integrare senzorială descrie un sistem de integrare senzorială afectat, în urma căruia rezultă reacţii neadecvate, care influenţează viaţa de zi cu zi a copilului. Creierul nu analizează şi organizează adecvat masa de informaţii senzoriale, astfel încât copilul primeşte informaţii eronate asupra corpului său şi asupra mediului său înconjurator. 

Fără o bună integrare senzorială, procesul de învăţare este deficitar, copilul nu se simte bine şi întâmpină dificultăţi în rezolvarea şi îndeplinirea sarcinilor de zi cu zi. Mulţi dintre copiii cu probleme în integrarea senzorială învaţă să compenseze aceste deficienţe, într-un mod sau altul, dar fără un ajutor profesionist la vârstă timpurie, copilul şi viaţa acestuia vor fi afectate considerabil. 

Teoria integrării senzoriale a fost concepută de către Dr. A. Jean Ayres, terapeut ocupațional din California (SUA), pornind de la ideea că problemele de învățare la copii sunt cauzate de o integrare senzorială deficitară.

 

Terapia de integrare senzorială ar trebui să fie una din componentele planului complex de intervenţie pentru recuperarea copiilor cu anumite tulburări sau dizabilități. 

Toate activităţile desfăşurate în cadrul acestei terapii sunt menite să ajute modularea sistemului nervos, să organizeze şi să integreze informaţiile provenite din mediul înconjurător, rezultând răspunsuri viitoare adaptative. 

Contextul în care terapia senzorială are loc este unul deosebit de pozitiv, bazat pe joc și interacțiune cu stimuli noi, fiind o experiență definitorie pentru copiii care au nevoie de această formă de terapie.

Art terapie

Art-terapia (terapia prin artă) este o formă de psihoterapie care folosește mijloacele artistice ca modalitate principală de comunicare. Acest tip de terapie este una din multiplele metode care îți ajută și ghidează copilul către un mod de viață sănătos și optimist.

 

Art-terapia este limbajul expresiv al conștientului și inconștientului.
Terapia prin artă poate oferi copiilor o modalitate mai ușoară de a se exprima, deoarece copii sunt natural mai creativi și artistici. De exemplu, copiii se simt mai confortabil în a se exprima cu ajutorul creioanelor colorate, cariocilor decât în a-și exprima emoţiile şi sentimentele prin intermediul cuvintelor. Modul de comunicare de tip întrebare – răspuns poate fi intimidant pentru un copil, mai ales când încearcă să se exprime, având un vocabular adaptat vârstei, limitat. Din aceasta cauză, terapia prin artă poate fi o soluţie mult mai bună de comunicare decât având pur și simplu o conversație. Acest fapt este de luat în considerare, mai ales atunci când vine vorba de copii și evenimente traumatice.
Când un copil experimentează ceva tragic, de obicei evenimentul este reprimat în subconștientul lui, lucru care îl afectează pe viitor. Copiilor le este greu să vorbească despre aceste evenimente, mai ales atunci când există traume profunde. Prin intermediul art-terapiei, copiii pot fi ajutați să conștientizeze emoțiile reprimate, astfel încât terapeutul să se poată concentra apoi pe ameliorarea și vindecarea traumei suferite de copil.

Obiectivul terapiei prin artă este, în esență, unul de vindecare, de ameliorare sau menținere a sănătății mintale şi bunăstării emoționale.

Care sunt beneficiile art-terapiei?

Beneficii pentru copil prin art-terapie:

  • Facilitează perspective pozitive asupra vieții.
  • Îl ajută să depăşească experiențele dificile.
  • Încurajează dezvoltarea unor strategii sanogene de adaptare.
  • Dezvoltă abilități de rezolvare a problemelor.
  • Facilitează şi dezvoltă strategii pentru: coordonarea vizual-motorie, abilități de motricitate fină (dezvoltarea dexterității manuale) și grosieră.
  • Dezvoltă abilități interpersonale.
  • Permite comunicarea verbală sau nonverbală a emoțiilor care altfel ar putea fi reprimate.
  • Induce tehnici constructive pentru management-ul sinelui.
  • Contribuie la creşterea duratei atenției, diminuând astfel frustrările aferente.

Ateliere pentru copii

Atelierele se adresează atât începătorilor cât şi celor care de-a lungul anilor, au achiziţionat compentenţe, şi-au dezvoltat abilităţi şi talente, dar nu au unde să se exprime, unde să folosească deprinderele dobândite pentru astfel de activităţi.

În mod frecvent tinerii şi adulţii cu TSA nu pot participa activ în societate. Majoritatea nu au acces la programe de educaţie formală, informală şi de training. Sunt dependenţi de protecţia socială pe care le-o acordă statul întrucat nu au acces la un loc de muncă şi nici modalităţi să se poată autosusţine.

Sunt persoane care au absolvit sau nu, şcoli ajutăroare sau normale, dar cu siguranţă au urmat ani de terapie, prin suportul exclusiv al familiilor.

 

Beneficii psihologice și terapeutice:

În cadrul acestui atelier, copiii și tinerii vor experimenta un mediu sigur și empatic în care vor putea comunica și se vor dezvolta în mod unic.

Atelierele noastre abordează aspecte precum stimularea senzorială, dezvoltarea abilităților sociale și gestionarea emoțiilor.

 

Cum se va desfășura atelierul

  • Atelierul nostru este conceput cu atenție pentru a oferi o experiență individualizată și terapeutică. Sub îndrumarea noastră, copiii și tinerii vor explora o varietate de tehnici artistice, de la pictură și desen până la sculptură și colaj.
  • Fiecare ședință se adaptează nevoilor și preferințelor fiecărui participant.
  • Prin intermediul exercițiilor creative și a dialogului deschis, aceștia vor descoperi noi modalități de a se exprima și de a-și gestiona emoțiile. Cu fiecare creație artistică, vom construi împreună o punte către dezvoltare și către o conexiune mai profundă cu sine și cu lumea din jur. 

Grupuri de socializare pentru copiii cu TSA

Când vine vorba de Tulburările din Spectrul Autist (TSA), toată lumea știe că terapia ABA este standardul. Mai puțin cunoscut este rolul grupurilor de socializare. Copiii și adolescenții diagnosticați cu Sindromul Asperger și cei cu TSA se simt adesea inconfortabil și anxioși în situații sociale, iar participarea la grupuri de socializare, cât mai devreme posibil, are un impact pozitiv semnificativ în viața lor.

Beneficiile grupurilor de socializare

Copiii și adolescenții cu TSA au, de regulă, un deficit de abilități sociale. Acest deficit duce adesea la izolare socială, care poate avea efecte negative asupra rezultatelor școlare, sănătății mintale și calității vieții în general.

Participanții grupurilor de socializare au oportunitatea de a observa și exersa folosirea abilităților sociale și de a primi feedback personalizat. Abilitățile sociale îi ajută pe copiii și adolescenții cu TSA /Sindrom Asperger să comunice mai bine, să-și regleze emoțiile și să-și facă prieteni.

Strategiile pot include: jocuri de rol, modelare video, studii de caz, povești care ilustrează reguli sociale, diverse sarcini în echipă, activități recreaționale/artistice, tehnici de coping și autoreglare din psihoterapie.

Facilitatorii îi încurajează pe participanți să aplice noile abilități dobândite în afara grupului, în viața lor de zi cu zi. Se recomandă și instruirea părinților, pentru menținerea și dezvoltarea abilităților sociale deprinse în grupul de socializare.

Așadar, competențele cultivate în grupurile de socializare includ:

  • Relații pozitive între semeni, joc reciproc și implicare în experiențe comune;
  • Coordonare și lucru în echipă;
  • Rezolvarea problemelor;
  • Abilități de viață și independență;
  • Înțelegerea, exprimarea și reglarea emoțiilor;
  • Construirea stimei de sine.

Consiliere

Psihoterapia individuală este o formă de tratament și ameliorare a problemelor de natură psihologică, utilizând metode de modificare a comportamentelor, reacțiilor, emoțiilor și gândurilor distructive, dezadaptative. 

Obiectivul consilierii psihologice este ca oamenii să-și modifice comportamentul și pentru a găsi soluții la problemele cu care se confruntă. Cu alte cuvinte, un consilier psihologic pune în practică teoria psihologică, materializând-o în sfaturi, exerciții și evaluări, ce ajută clienții să-și rezolve problemele. Ajută oamenii să-și îmbunătățească starea de bine, să-și diminueze nivelul de stres și să rezolve crizele din viața lor.

Psihoterapia este intervenția psihologică realizată științific și în spirit umanist (a) în scopul optimizării, autocunoașterii și dezvoltării personale, (b) în scopul modificării factorilor psihologici implicați în tulburările psihice, psihosomatice și în tulburările somatice și (c) în situații de risc.

Voi alege consilierea dacă:

  • Sunt într-un impas existențial;
  • Am probleme care sunt centrate în prezent;
  • Am probleme concrete la care doresc să găsesc soluții practice pentru a le rezolva;
  • Nu îmi doresc un proces de lungă durată (maxim câteva luni);
  • Vreau să mă focusez mai mult pe acțiune și comportament decât pe emoții;
  • Îmi doresc un proces mai directiv deoarece consilierii, așa cum le spune și numele, sunt sfătuitori. Aceștia oferă sugestii, opinii, care să ghideze clienții.

Terapie pentru Parinti: In cadrul sedintelor de terapie pentru parinti, va astept la o intalnire in care vom analiza impreuna contextul vostru familial si provocarile intampinate in dinamica parinte-copil si vom rezolva o buna parte din problemele cu care va confruntati, avand mereu in minte cel mai important lucru din tot acest context – RELATIA dintre voi si copilul vostru.

Cand prioritizam relatia dintre parinte si copil, la terapia pentru parinti, ne uitam la rolul acestei relatii, adica la adresarea si implinirea celor mai importante nevoi emotionale ale copilului – cei 3 “C”: conexiune, competenta si control.

Conexiunea presupune sa vorbim copilului pe limba lui, sa-l asultam si sa incercam sa-l intelegem. Dupa ce deprindem aceste abilitati, ne putem gandi sa solutionam vreo situatie. Sa ajutam la cresterea sentimentului de competenta al copilului inseamna sa-i identificam punctele forte si sa-l implicam in activitati unde le poate pune la treaba. Nevoia de control a copilului (si nu a noastra, a parintilor!) ne indeamna sa ne alegem “bataliile”, sa tinem la a ne impune punctul de vedere acolo unde este cu adevarat important si sa-i lasam copilului optiuni, acolo unde acest lucru este posibil. La sedintele de terapie pentru parinti ne antrenam capacitatea de a distinge intre aceste optiuni, pentru a putea oferi copilului un cadru educativ clar si flexibil, in acord cu personalitatea copilului si etapa de dezvoltare in care se afla acesta.

Psihoterapie

Psihoterapia, numita si “terapia prin vorbire” este un termen umbrela care include o varietate de modalitati de a ajuta persoanele cu boli mintale si dificultati emotionale sa elimine sau sa isi controleze simptomele pentru a se bucura de bunastare emotionala, mentala si vindecare. Desi in general psihoterapia se bazeaza pe discutii fata in fata intre pacient si terapeut, ghidate de acesta din urma prin intrebari specifice, ea poate fi realizata si in alte moduri: desen, teatru, povesti, muzica sau dans. De exemplu, in cazul copiilor se utilizeaza deseori desenul ca modalitate mai simpla si sugestiva de exprimare, dar si jocurile de rol, care ii ajuta sa comunice.

 

Ce rol are psihoterapia?

Dezechilibrul psihic, in conceptia psihoterapeutilor, nu reprezinta intotdeauna expresia unei boli, ci isi poate avea originile in anumite traume suferite in trecut, stres emotional, profesional sau in fobii. Odata ce cauzele sunt identificate si tratate cu ajutorul psihoterapiei, simptomele asociate dispar.

Putini oameni stiu, insa, ca psihoterapia poate fi folosita si ca metoda de dezvoltare personala, de introspectie si autocunoastere, optimizare si crestere a adaptabilitatii si responsabilitatii in actiunile noastre.

Psihoterapia poate fi privita, de asemenea, ca o metoda complementara tratamentului medicamentos in diverse afectiuni, cum ar fi:

  • tulburarile copilariei si adolescentei: tulburari de invatare, tulburari de comportament (ADHD - sindromul hiperkinetic) etc;
  • tulburarile anxioase: anxietatea generalizata, agorafobia si atacurile de panica, tulburarea obsesiv-compulsiva, alte  fobii, stresul posttraumatic etc;
  • tulburarile afective: depresia, boala bipolara;
  • tulburari somatoforme: tulburarea de conversie, tulburarea de somatizare, ipohondria etc.
  • tulburari legate de adictia de diverse substante: tulburarile datorate abuzului de alcool, droguri, dependenta de nicotina, dependenta de jocuri compulsiva
  • tulburari de comportament alimentar: anorexia si bulimia
  • tulburari de personalitate
  • tulburari de adaptare
  • tulburari sexuale
  • Schizofrenie sau alte tulburari care provoaca detasare de realitate (tulburari psihotice)

Psihoterapie individuala

Terapia individuală te poate susține de-a lungul procesului de înlăturare sau ținere sub control a unor simptome care îți tulbură activitatea zilnică, astfel încât tu să poți funcționa mai bine, sau să-și îmbunătățești starea de bine.

Procesul terapeutic presupune ca în prima ședință să vii cu o temă, pe care o vei explora împreună cu terapeutul. În ședințele următoare terapeutul va investiga contextul tău general de viață,  pentru o mai buna percepție și înțelegere a lui și va stabili împreună cu tine obiectivele de lucru.  Se poate întâmpla să existe anumite aspecte ale vieții care să nu fie împărtășite foarte ușor, dar procesul terapeutic înseamnă sinceritate și încredere reciprocă. Terapeutul te provoacă să găsești cele mai bune soluții pentru a rezolva lucrurile cele mai importante din viața ta, fără să te judece și acceptându-te așa cum ești.

 

Ai nevoie de terapie individuală atunci când:

  • Te simți copleșit din cauza stresului
  • Dorești sa te dezvolți personal
  • Dorești sa afli lucruri noi despre tine
  • Întâmpini dificultăți în gestionarea emoțiilor: frică, furie, anxietate, depresie
  • Ai dificultăți de relaționare la nivel personal și profesional
  • Dorești să-ți dezvolți încrederea în tine și în ceilalți
  • Apare un simptom care împiedică buna desfășurare a lucrurilor
  • Apar tulburări de comportament
  • Treci printr-o despărțire sau chiar trăiești pierderea definitivă a unei persoane dragi
  • Te afli într-un proces decizional

Prin terapia individuală îți descoperi și îți fortifici punctele tari, resursele din tine care te vor ajuta sa parcurgi mai ușor diferite etape din viața ta.

Psihoterapie de grup

De ce psihoterapie de grup?

Pentru ca noi ne “formam” in relatie, propria noastra conceptie are la baza o relatie.

Cele mai multe probleme apar din cauza relatiilor pe care le avem cu ceilalti sau cu noi insine.

Ca oameni ne “facem aparitia” in cadrul unui grup de cand ne nastem. Acest prim grup este familia, fie ca este cea naturala sau adoptiva. Invatam sa relationam pentru prima data cu membrii familiei. Apoi mergem la gradinita unde avem un alt grup, apoi la scoala si ulterior intr-un grup profesional.

In aceasta orientare psihoterapeutica, psihoterapeutul nu lucreaza cu fiecare membru al grupului. Se axeaza pe relatiile care apar in cadrul grupului. Terapeutul devine o “oglinda” atat pentru grup, cat si pentru fiecare membru in parte in cadrul acelui grup de terapie. Fiecare membru va intelege contributia lui in grup si va avea ocazia de a alege sa schimbe ceva in propria viata. In acelasi timp va beneficia atat de sustinerea colegilor, cat si de ajutorul profesionist al psihoterapeutului.

Nu psihoterapeutul are puterea de a rezolva problemele din grup, ci fiecare membru in parte, indiferent de varsta sau experienta de viata.

 

Cand am nevoie de psihoterapie de grup?

Ai nevoie de psihoterapie de grup atunci când ai nevoie sa rezolvi problemele din trecut sau să treci peste insecurități personale. Nu esti singurul care se confrunta cu aceasta problema.

Beneficiul psihoterapiei de grup este faptul ca pe langa procesul terapeutic vei intalni oameni care se confrunta cu aceeasi problema și vei putea observa in ce fel lucrurile functioneaza pentru ei. Te vei putea folosi de experientele si abordarile lor.

Sedintele de psihoterapie de grup sunt foarte utile in cazul persoanelor introvertite. De multe ori se vine in terapie fara a avea curajul de a discuta despre anumite probleme. Astfel aici gasesti un cadru unde se discuta pe aceasta tema, se ofera solutii si se vad si rezultatele lor in aplicare. Chiar daca nu esti pregatit inca sa discuti despre problema ta, tot poti obtine raspunsurile si le poti aplica in mod discret. Asta cel putin pana cand vei capata curaj sa te implici direct. Cu cat este mai mare implicarea, cu atat sunt mai mari rezultatele.

Psihoterapie de familie

Psihoterapie familie – baza dezvoltarii noastre ca oameni își are originile în familia de proveniență. Felul în care ne comportăm în familie ne dictează modul în care relaționăm cu ceilalți oameni și viața în general. 

Familia reprezintă un pilon strașnic la care ne putem întoarce pentru sprijin și înțelegere sau, din contră, poate fi motivul pentru care relațiile noastre nu merg.

Familii – Bazele viitorului nostru. Sursa celor mai mari bucurii pasionale ale vieții și sursa unor necazuri profunde ale inimii.

Nu este totul perfect când vine vorba de familie. Echipa noastră este disponibilă cu o vastă experiență, cunoștințe și știință pentru a îmbunătăți conexiunile familiei, comunicarea și fluxul pozitiv. Unele familii ajung în centrul nostru căutând câteva indicii și strategii pentru a gestiona o provocare pe termen scurt, în timp ce altele încearcă să facă schimbări benefice în ceea ce privește relațiile complexe pe termen lung sau problemele legate de sistemul familial.

Oferim consiliere și terapie pentru a ajuta familiile să fie puternice și pentru a face față  provocărilor vieții, precum și pentru a le maximiza capacitatea de a se bucura de viața lor și de a aprecia binele.

Psihoterapie familie – baza dezvoltarii noastre poate fi una sănătoasă și constructivă!

Unele situații de viață cu care echipa noastră le oferă ajutor familiilor:

  • Gestionarea  emoțiilor și recuperarea după o pierdere;
  • Parenting eficient prin schimbări în nivelurile de dezvoltare ale copiilor;
  • Tehnici de comunicare pentru a aprofunda înțelegerea și a încuraja comportamentul pozitiv;
  • Ajustarea la tranzițiile familiale, cum ar fi noii membri ai familiei și situațiile de familie amestecate;
  • Consolidarea relațiilor părinte – copil;
  • Depășirea rivalitații frățesti;
  • Medierea și gestionarea conflictului părinte-copil;
  • Ajustarea la boli cronice sau a altor dizabilități ale membrilor familiei.

Cum va decurge prima ședință?

Cunoaștere

Împreună cu specialistul ales veți trece printr-un proces de cunoaștere, care are ca rol înțelegerea situației cu care vă confruntați.

 

Confidențialitate

Psihoterapeutul îți va descrie pe scurt în prima ședință ce presupune contractul de confidențialitate și respectarea acestuia.

 

Explorare

Explorarea stării cu care vă confruntați, înțelegerea dificultăților și a sălilor prin care treceți.

 

Conturare obiective

Împreună cu psihoterapeutul se conturează obiectivele procesului terapeutic. Acestea se pot modifica sau relua pe parcurs în funcție de evoluție.

 

Procesul terapeutic

Stabilirea următorilor pași ai procesului terapeutic. Aceasta presupune stabilirea unui număr minim de ședințe necesare și stabilirea planului de acțiune.

Psihoterapie on-line

Un aspect foarte important atunci când te întâlnești cu psihologul online este să găsești un loc cât mai comod și liniștit în care să stai. Așa cum atunci când mergi la cabinet spațiul este, de regulă, primitor și relaxant, așa trebuie să fie și locul de unde intenționezi să te conectezi. De asemenea, ar fi bine să îți închizi telefonul sau alte gadgeturi și să ai la îndemână un pahar cu apă.

Este esențial să știi că nu există o modalitate corectă sau greșită de a-ți spune povestea vieții tale. Unii oameni preferă să înceapă cu începutul și să-și parcurgă viața cronologic. Alții preferă să înceapă cu cea mai apăsătoare problemă din prezent și să meargă apoi în trecut pentru a vedea de unde a debutat. Există multe modalități diferite de a aborda problemele tale și toate sunt în regulă!

Există câteva lucruri pe care psihologul online ar putea dori să le cunoască în primele sesiuni. Aceste informații îl vor ajuta să găsească cele mai bune moduri de a lucra cu tine.

Istoricul familiei tale.
Situația ta actuală, inclusiv relațiile importante, munca sau școala și obiceiuri zilnice.
Care sunt simptomele cu care te confrunți: de cât timp le ai și informații despre momentul apariției lor.
Experiențe anterioare pe care le-ai avut la psihoterapie: dacă a existat cineva în experiența ta anterioară care a fost deosebit de util sau nu.

Mulți psihoterapeuți vor vedea primele sesiuni de terapie ca pe o perioadă de evaluare. Scopul lor este de a vă cunoaște mai bine și de a vedea dacă sunteți potriviți.

Poate unul dintre cei mai important factori care contribuie la succesul psihoterapiei online este cât de confortabil te simți cu terapeutul și dacă rezonezi cu el.

 

Care sunt avantajele psihoterapiei online?

  • Economisești timp – În terapia tradițională experiența a rămas relativ neschimbată de la începutul psihoterapiei (sfârșitul anilor 1800). Ajungi într-o locație, iei un loc pe canapea și vorbești cu psihologul despre problemele tale. După aceea pleci și revii peste câteva zile sau o săptămână. Dacă ar fi să calculăm timpul pe care îl petreci în trafic plus cât durează terapia în sine, de multe ori ajungi să pierzi chiar și 3 ore din zi doar pentru asta. Pe când online, timpul alocat este fix cât ține terapia, adică 1 oră.
  • Ai flexibilitate în programare – Dacă înainte eram condiționați să ne deplasăm la cabinet pentru terapie, acum o putem face de oriunde, ceea ce ne permite să fim mai flexibili cu programul. Astfel, avem mai multă libertate și putem face programări dimineața, după-amiaza, noaptea, și chiar în weekend.
  • Comunici într-un mod în care te simți comod – Pentru unele persoane poate fi chiar mai eficientă psihoterapia online. Pe lângă faptul că se afla într-un loc familiar în care se simt comod, nici nu mai resimt presiunea de a povesti în fața cuiva problemele lor personale. Dacă îți dorești, spre exemplu, să ai o ședință online în care să bei un ceai sau sa stai imbracat lejer pe fotoliu sau chiar in varful patului, e alegerea ta! 

 

shape-04-02
FAQ

Întrebări frecvente

Ce cauzează autismul?

Nu există o singură cauză cunoscută a autismului care să fie prezentă la toate persoanele diagnosticate. Tulburările din spectrul autist sunt cauzate de o combinație dintre predispoziția genetică și o varietate de factori pre, peri și postnatali. De asemenea, pot fi implicate și schimbările epigenetice.

Dar în viitor?

Există abordări diverse ce pot ajuta persoanele să învețe abilități de bază și să trăiască viața pe care doresc să o trăiască. Cu sprijinul potrivit, strategiile pot fi învățate pentru a depăși provocările asociate cu atusimul.

Cine poate face o evaluare?

Medicul neurolog, medicul psihiatru sau un psiholog clinician.

Să spunem oamenilor din jur despre diagnostic?

În general, este util să le spuneți membrilor familiei și prietenilor apropiați pentru a le permite să vă susțină mai bine. Decizia este la dumneavoastră și depinde de fiecare situație în parte.

shape-04-02
Clinica de terapie CHAMPS IN LIFE

Contactează-ne și stabilește o programare

Locație
Str. Furtunei nr. 30, București