Valoarea recompenselor in procesul terapeutic
În analiza comportamentală aplicată (ABA) folosim adesea recompense pentru a motiva copiii să învețe.
Deși intens discutat și dezătut subiectul, recompensele fac parte din viața noastră. Oricine este motivat atât intrinsec cât și din exterior ( salariu, vacanțe, hobby), iar recompensele în terapie exact asta fac: oferă motivație copilului pentru a-l ajuta să își dezvolte anumite comportamente vizate.
Ca să funcționeze, recompensele trebuie sa aibă valoare recompensatoare. Este important să se stabilească în terapie cât de mult se străduiește copilul să muncească pentru a o câștiga, astfel ca, abilitatea sau comportamentul vizat să crească ca frecvență. Valorea recompsenelor se poate schimba rapid și este nevoie de flexibilitate în alegerea lor.
Recompensele trebuie să fie accesibile doar atunci când copilul manifestă comportamentul dorit. E important ca acestea sa nu fie la îndemâna copilului și să fie alese doar dacă se poate retrage ulterior.
Recompensele trebuie sa fie variate , puternice și proaspete.
În alegerea recompenselor se ține cont și de comportamentele de stimulare ale copilulul: dacă se autostimulează vizual, va prefera labirinturi cu biluțe sau clepsidra cu lichid, dacă o face auditiv, îi va plăcea muzica, cărțile cu sunete, dacă preferă multă mișcare, va îndrăgi trambulina, masajul sau gâdilatul.
Jucariile de tipul cauźă-efect sau cu utilizări multiple, precum și cele de stimulare senzorială pot avea mare succes ca și recompense.
Recompensele trebuie să fie și adecvate vârstei și le putem crește valoarea adăugând elemente de surpriză sau noutate. Puse într-un săculeț, vor fi asociate cu entuziasmul, persoanele și locurile din timpul sesiunilor de terapie.
Recompensa trebuie să fie imediată, are maxim de eficiență când este oferită în mai puțin de jumătate de secundă după un comportament.
Consecvența crește posibilitatea ca un comportament să se repete.
E foarte important ca, recompensele să fie reduse în timp . În timp , se trece la recompense practice și naturale care promovează generalizarea.
Tonul vocii, expresia feței și folosirea recompenselor tangibile explică mai bine recompensa.
